luni, 17 septembrie 2018

Dor de duca - Pietrele vobitoare - Sipote

Si m-o' prins un dor de duca..

vineri noaptea te gandesti la tot ce nu ai facut in cursul saptamanii si speri sa reusesti sambata sa recuperezi

si atunci se aplica regula impulsului: "si daca..?"
impulsul vine din subconstient
vine din eul interior
vine din asezarea universului in fata
uneori descoperi ca lucrurile "se rezolva singure.."
de ce oare..?
gandurile pozitive atrag energie pozitiva
gandurile pozitive de acum iti aseaza calea cea buna in viitor
gandeste pozitiv acum iar maine lucrurile se vor rezolva, bine..

asculta-ti impulsul
gandeste pozitiv
priveste cerul
zambeste

Hai sa revin la poveste..

Ultima data cand am fost la Cabana se sub piatra, pe drum era un indicator: "Catre pesterea Zmeilor".. asa ca dupa ce am venit acasa am cautat pe unde se poate merge prin zona aceea, ce se poate vedea.
Nu am gasit pestera dar am gasit un traseu catre "Pietrele vorbitoare", cascada Sipote.

Este un traseu prietenos, se spune 3-4 ore, cu opriri de privit peisajul, de facut fotografii, de baut apa, de mancat un biscuite, a durat 3 1/2 ore.

Traseul si indicatiile le-am gasit aici: http://pietrelevorbitoare.juniorranger.ro/

Ei bine, in mijlocul comunei Salciua pe partea de catre vale este un indicator mare cu harta zonei. Acolo se paraseste drumul prinicpal si pornesti pe drumul din comuna. Cale de 5' cu masina. Dupa podul ce trece Ariesul faci stanga apoi tii tot stanga: la prima bifurcatie staga ( la dreapta ajungi la Pensiunea de sub piatra), apoi pe un stalp vezi crucea rosie pe un drum de incape numai o masina si  mergi cale de 500metri, apoi tot la stanga cand ajungi la inca o bifurcatie. O iei in jos , treci un parau si ai ajuns la un tapsan..Iarba  scurta, curata si un pom de te imbie sa te intinzi sub umbra lui si sa asculti apa ce se scurge alene prin paraul din marginea pajistei..

Ei bine, parchez masina si vad un caine de imi ajungea pana la genunchi cum vine catre masina..( oare de e agitat.. ce ma fac??).. ganduri  de prim moment.. pana vad cum da din coada.. eee...este de bine!

Noi, coboram din masina, el se uita la noi intrebator, apoi da o tura masinii..Se pare ca am trecut cu bine testul.. Vine la noi, ne mai priveste odata si merge in fata noastra pana la primul panou informativ ce este langa paraias.. Trece indiferent pe langa el, trece podetul si pleca inainte cale de 100m. Apoi se opreste

Noi, nestiutori in ale locului si traseului, ne oprim la panou, il citim, il comentam si apoi urcam puntea. Ne mai oprim sa facem fotografii, paraul partea de sus, paraul partea de jos, puntea si frunzele.. apoi ne luam rucsacii in spate si pornim la drum. Cainele statea cuminte in drum.

Prima bifurcatie dupa 50m. Stanga sau dreapta? Facem stanga. Mai mergem 20m apoi iar o bifurcatie.. stanga mergea catre o casa, dreapta pe un drum-ogas spalat de la ploile ce vin de pe munte.. Acolo, mai sus cu 20m era cainele. Statea . Logica noastra este: drumul este catre munte . si noi mergem catre munte. Mai facem 20m si inca o bifurcatie stanga sau dreapta? cinele era pe stanga. Merem' dupa el..

Si asa a inceput excursia. Cainele inainte, noi dupa el. Urma cu usurinta poteca si cand vedea ca ramanem in urma se oprea, se mai scarpina de purici si ne astepta.

Pana la panoul 3 traseul a fost pe un drum forestier apoi te duci pe poteca serpuind pe coasta muntelui.

Iarba plina de flori este o incantare pentru privire si pentru suflet.




Din cand in cand te opresti sa privesti Ariesul ce serpuiste in meandre  undeva jos in vale..Daca ai noroc poti prinde soarele in el si se transforma intr-o panglica argintie, este un fir ce imparte peisajul in doua..

Urci incet pe poteca bine conturata si ajungi intr-o poiana. Prima data cand s-a deschis poiana in fata a fost o senzatie de ..Dumbrava minunata.. Parca asteptam ca undeva intr-o parte sa vad casuta bunicilor Lizucai..

Casuta nu a aparut dar in schimb vedem muntele ce se arunca spre cer si undeva se auzea un sunet de apa..

Vedem un indicator ce ne arata: "4", in jos.

Vreau sa spun ca ne-am oprit in poiana, am admirat muntele, ne-am odifnit pe bustean, si am stat.. Soare, cald si mirosul padurii. Cand am pornit catre "4" cainele   a luat-o sprinten inainte pe poteca ce cobora vertiginos prin padure..



...mai mergi 100m si apoi deodata vezi cascada. SIPOTE. e o senzatie de wowww dupa linistea din padura, poteca serpuid, dumbrava inundata in soarele bland , o cascada ce iti taie rasuflarea..




Pauza de privit, de fotografiat, de ascultat..
Cainele..statea ndeva pe un loc cu frunze uscate si astepta intins..

Cand ne-am saturat de cascada, un fluierat scurt, m-a privit in ochi si apoi s-a ridicat  si a tasnit pe poteca . deja stiam, Este ghidul nostru.





Ajungem la punctul 5 in poiana, pauza de apa si biscuiti. Impartim frateste cu ghidul , biscuitii ce ii aveam (umpluti cu ceva  dulce..). Cand s-au terminat i-am aratat si spus: gata..nu mai sunt.. m-a privit si a inteles..

La o vreme ne hotaram sa pornim. Deja stiam: un fluierat scurt.A inteles, s-a ridicat din pozitia intins la soare si a tasnit in padure, acum pe marcaj triunghi rosu..si noi dupa el..




Incet, nici nu ne dam seama cand ajungem la punctul 7 de unde trebuie sa trecem pe marcaj banda galbena.



Se uita la noi si intelege.. o ia pe banda galbena. suntem pe cresta muntelui.
In stanga valea catre Campeni,


In dreapta valea catre Turda.

In spate piscurile muntelui Bedeleu.

M-am intins in iarba si am ascultat-o cum creste, am simtit mirosul de verde si flori de munte, am simtit vantul ce se prelingea incet pestre culme.. Senzatii unice care sunt premiul pentru ca ai mers pana acolo..
Energia salbaticiei , frumusetea departarilor..farmecul muntilor, misterele vailor, asculta, simti..

Mai  mergem noi pe culme apoi vad ghidul nostru cum o ia de-a dreptul pe povarnis.. La o privire atenta vad o usoara carare, hai dupa el.. coboram  cu totii cu incredere ca stie ce face..si ne-a dus pe drumul cel bun. Poteca era de o frumusete ce o simti mai mult decat o vezi. Asteptai sa apara la capatul ei zanele ..

Incet, fara dificultate ajunge la ultimul panou informativ : "8" . Repetam deja regula: el se odihneste si asteapta, noi ne bucuram de LOC.

In final , fluieratul scurt si o luam din loc. In avantul nostru am pornit prin santul spat de viiturile ce vin depe munte, dar dupa 100m ne corecteaza: haideti prin padure.

 Il urmam cu incredere, se vedea poteca sum serpuia prin paduricea de foioase.. Inca  un pic si  poteca, cainele- ghid, ne aduce la bifurcatia unde nu stiam: la inceput: sa o luam la stanga sau la dreapta..? si atunci am luat-o la stanga dupa caine..inca nu stiam in acel moment ca el ne era ghid..

ajungem pana la masina, unde mai gasim ceva de mancare si i-o dam "ghidului". Era "plata".. o astepta si s-a bucurat.

in final plecam cu o stare de bine si cu o senzatie de bucuirie si liniste in suflete. Ne-am gasit un prieten..