Invitatie la ceai / Jin Jun Mei

Invitatie la ceai

NU am baut foarte multe feluri de ceai.. dar, din ce am testat pana acum sunt cateva pe care indraznesc sa le recomand si altora ce indraznesc sa se aventureze in a gusta si altceva decat ceaiurile ce se gasesc curent in Europa..

Va fi cu siguranta o alta experienta
va fi un alt gust
va fi o alta aroma
va fio alta savoare
va fi o adevarata tentatie

am sa incep cu un ceai , de spre care am sa spun ca este..DEOSEBIT.

Jin Jun Mei (金骏眉) (Golden Beautiful Eyebrow)

Veti gasi informatii despre el in multe locuri, cam aceleasi:  un ceai de productie relativ recenta, ( 2005) versus ceaiuri ce se fabrica prin acceasi tehnica ( Lapsang) de peste 300 ani.
Provine din zona Muntilor Wuyi , unde creste la altiudini de 1500 -1800m..
Este o productie relativ mica de ceai, dat fiind faptul ca in componenta lui se regasesc frunze dintr-o planta salbatica de ceai ce are frunze mici si culegerea este deosebit de inceata. Se spune ca 20 de oameni experimentati culeg intr-o zi frunzele necesare pentru a obtine 500g de ceai final procesat.



Imaginile de ambalare sunt cu titlu orentativ, continutul insa este acelasi.

pret / cantitate > 6 USD /25 g
se foloseste recomandat 4g/200 ml apa la 80º C.
infuzare timp de cateva minute. NU se va simti gustul de amar chiar daca uiti la infuzat frunzele..

 evident.. o cutie de tabla rosie.. interesant concept constructiv: doua capace. se deschide pe ambele parti.

 inauntru ceaiul este intr-o punga  lipita termic..

 Frunzele sunt de doua culori.. Imi aduce aminte de un tutun olandez. Acela avea fire culoare brun inchis si fire deschise la culoare, culoarea lutului...
Aroma ceaiului in cutie este una delicata.. merge undeva catre culoare fanului din zilele insorite de vara

 Frunzele cand se hidrataeaza vei vedea ca sunt intregi.. Culoarea apare imediat dupa ce apa fierbinte invadeaza frunzele. In curand se va simti si aroma ..

Acum, CONCEPTUL a ceea ce inseamna : "o ceasca de ceai aburinda"..
o culoare tentanta, placuta, chihlimbar  catre castana.
o aroma de.. padure salbatica..necalcata de pasul omului, neatinsa de sunetete civilizatiei..
inchizi ochii gusti incet ceaiul si .. simti salbaticia muntelui de unde vine ceaiul
auzi vantul de pe inaltimi ce se strecoara printre frunzele de ceai salbatic ce se regasesc prin aroma lor in ceasca de ceai..

daca adaptezi servirea la conceptul european curent de ceasca de ceai..va arata cam asa.. Cum eu nu folosesc acele obiecte ajutatoare ce opresc frunzele sa ajunga in cana, au ajuns cateva frunzulite in cana.

Muscari

Ai avut vreodata timp sa privesti albastru?

Albastru,  sa simti albastru


Oare ce gandesti cand  in minte ajunge cuvantul ALBASTRU?



Cer?



Atunci, poate, de vei inchide ochii vei vedea cel mai albastru cer, sau

De undeva de pe un varf de munte la peste 2000 metri. sau

Poti sa ai sansa sa iti arunci privirea in cer dupa o ploaie de vara..

 Poate, vei reusi  sa vezi albatrul intiderii nesfarsite a cerului..



Apa?

Sa privesti marea la ora potrivita si sa vezi albastrul intiderii ei nesfarsite.. sau

Poti sa privesti in adancul lacului de langa tine si sa vezi adancimea lui albastra. sau

Poti sa plonjezi in adanc si  apoi, aruncandu-te spre cer sa fii intr-o imensitate albastra..

dar


nu vei stii cum poti sa atingi - Albastru
senzatia din clipa  atingerii - Albastrului
mirosul ce il emana culoarea.. -Albastra
amintirea ce se dechide in interiorul fiintei tale.. -  ALBASTRU

asa ca am luat pur si simplu cativa bulbi ce muscari, i-am plantat afara si primavara dupa ce ghioceii au  pleacat,

 ei infloresc..ALBASTRU..

cu un parfum delicat.. ALBASTRU

cu o atingere firava, ALBASTRA..

priveste, simte, albastru:

albastru.. de muscari

Tutorial : Burst zoom / zoom exploziv

Cerinte:
Echipament: un aparat foto cu timp lung de expunere si un trepied. Trebuie avut in vedere ca zona de claritate este strict in centrul imaginii. In consecinta, atunci cand se alege subiectul fotografiei trebuie in mod obligatoriu ca acesta sa fie in centru. (CUM? E simplu: autofocus setat: un punct, centru)
Principiul de lucru:
1. Focus si claritate ( manual) pe subiect/ obiect
2 Stabilirea parametrilor de lucru ( timp. diafragma, sensibilitate - ISO)
3 Comutarea pe setari manuale, cu setarile de timp si diafragma facute anterior
4 Exersarea miscarii zoomului..
5 Se declansaeaza aparatul si in acelasi timp se roteste zoomul.
Imagine de test pentru stabilirea setarilor. Timp:1", f:8, Iso 100

Imediat la declansare daca miscam usor si continuu zoomul (35-80 mm) , apoi se opreste inainte de expirarea timpului de expunere

aceeasi miscare lina , fluenta, imediat dupa declansare, dar la o lungime mai mare a zoomului ( 35-135 mm)

daca lasam o expunere initiala statica si doar apoi miscam zomul lin si constant, cu stop la sfarsit pentru expunera finala

la fel dar cu un zoom mai lung...

Crestem timpul de expunere la 1.6' si f:10, ISO100, miscam zoomul sacadat si constant, in acest caz 4 pasi

la 2.5' si f:14 avem timp pentru 7 pasi de miscare a zoomului 35-135 mm

Alte imagini..

Am incercat si in parc. Sensibilitatea la minim (100), diafragma la minim ( mie imi permite obiectivul F:22) si un timp cat mai lung. In acest caz : 1/3 secunde. Am declansat si rotit zoomul. Efectul este cel din fotografie: liniile albe suprapuse peste imagine...

Un efect mult mai interesant se obtine noapte, fotografia de noaptea cu luminile orasului.. 

Fluturi si papadii / Butterflies and dandelions

Un fluture hoinar printre papadii.. A obosit ? l-am chemat sa il fotografiez, sa imortalizez frumusetea lui, a clipei in care isi odihnea aripile .. pe o papadie..

O zi / One day

Parea o zi ca si oricare alta.. Mi-am adus aminte de un gand, de cuvinte, ce se legau unele de altele, de cuvinte ce izvorau unelele dupa altele, de cuvinte ce se insirau, ce spuneau, ce sopteau: cine are urechi de auzit sa auda, cine are ochi de privit sa vada , cine are suflet sa simta..

Soarele nu apucase sa rasara. Priveam turnul linistii si simteam cum energia lui ma cuprinde, cum linistea trecea prin mine, cum ceva nedefinit se schimba..

Ziua a inceput cu o cafea, dar in dimineata aceea cafeaua avea o aroma aparte, avea culoare si savoare..In ea se oglindea albastrul cerului si verdele campului ce ma chema.. si i-am dat ascultare..

Am plecat pe campiile nesfarsite unde am stat sa privesc si sa ascult iarba cum creste, cum raspundea soaptelor vantului, cum era mangaiata de razele soarelui ce se jucau prin firele ei prelungi, moi, delicate....

Simteam dorinta de a merge, de a merge, de a merge cat mai departe intre cer si pamant, intre albastrul oglindit in cafeaua de dimineata si drumul ce ma chema, ma chema sa merg, mai departe, mai departe..

Privirea nu mai avea nici o limita, doar gandul era limita nesfarsitului, a muntelui cu cararile lui ce ma ademeneau tentante de povestile lor.. caci scopul era calatoria si nu finalul.., si am mers, am mers..pe carari de munte unde cerul si vantul se ingemaneaza, sufletului i-am dat ascultare!

Dupa o zi torida, norii se intorceau din departari sa domoleasca setea campului, precum drumul setea sufletului de verde.... eu ma intorceam acasa senin precum cerul din zori de zi.Stau in spatele ferestrei, privesc, ascult sunetul ploii..ce domoleste setea pamantului..

Ascult ploaia si mananc capsuni, capsuni si ciocolata.. deliciul unei zile simple...dar altfel, unice.. apoi, linistea , linistea noptii se asterne peste tot..peste ziua ce am simtit-o UNICA.

Povestea unei zile la o cafea..

Memoria locului

Fiecare are un loc "Al LUI",un loc , de suflet, un loc unde revine , iarasi si iarasi.. Locul lui era aleea cu castani.. Erau deja aici cand s-a nascut si vor ramane pe marginea aleii si dupa ce el va pleca..

Aici a fost locul unde se juca din zori si pana cand soarele pleca dincolo de zi..

Aici a fost locul primului sarut..

Aici a fost locul unde se plimbau de cand s-au cunoscut din prima si pana in ultima zi , seara de seara, parca un tabiet sacru ii lega, impreuna de acel loc, al plimbarii lor.

Acum este singur. La sfarsit de zi, la sfarsitul calatoriei prin viata s-a intors din nou

Aici, la locul LUI cu amintiri.